La Cluj, s-a dat startul luptei împotriva risipei de pâine, prin campania „nu arunca pâinea”
S-a lansat la Cluj campania de responsabilizare socială privind risipa alimentară „nu arunca pâinea” căreia i s-au alăturat medicul nutriționist Mihaela Bilic, chef Adrian Hădean, Ioana Macoveiciuc „Prințesa Urbană” și jurnalistul Ovidiu Blag. Campania urmărește sensibilizarea și educarea opiniei publice în legătură cu problema risipei alimentare și propune măsuri și proiecte concrete de diminuare a fenomenului.
Primul eveniment care a marcat lansarea campaniei a fost o dezbatere pe tema risipei alimentare, la care au luat parte Mihaela Bilic, Răzvan Boșomoiu General Manager-ul companiei La Lorraine România, Dan Păucean, directorul de producție al fabricii și jurnalistul Ovidiu Blag. Cel de-al doilea eveniment va avea loc în luna ianuarie, tot la Cluj, iar invitat va fi chef Adrian Hădean, care va discuta despre risipa alimentară în domeniul HORECA.
Campania „nu arunca pâinea” a fost lansată și în contextul intrării în vigoare, din februarie 2019, a legii risipei alimentare care îi îndeamnă pe operatorii din industria agroalimentară să ia măsuri concrete de responsabilizare pentru reducerea risipei, de la producție până la consumatorul final. Acestea pot include: vânzarea la un preț redus a produselor aproape de expirarea datei durabilității minimale, transferul alimentelor prin donație către operatori receptori sau transformarea alimentelor, care nu mai pot fi destinate consumului, în hrană pentru animale sau biogaz.
Într-un an, un român risipește 110 kilograme de alimente, iar 20% din această cantitate o reprezintă produsele de panificație și patiserie. Fiecare dintre noi aruncă la gunoi 22 de kilograme de pâine, în fiecare an. Invitații la eveniment au identificat principalele cauze ale risipei de pâine și au venit cu soluții pentru combaterea acestei probleme. Printre cauze se numără: cumpăratul excesiv, porționarea și depozitarea greșită, lipsa informării cu privire la modalitățile de conservare a pâinii și refolosirea ei în rețete. În cazul comercianților, lipsa controlului asupra cantității de pâine în magazine, care duce la învechirea produselor pe raft.
Iată care sunt factorii ce contribuie la reducerea risipei de pâine.
Controlul cantității prin tehnologia bake-off
Tehnologia bake-off, folosită pentru a produce alimente pre-coapte, este o soluție pentru a combate risipa de pâine deoarece produsele sunt coapte în fabrică în proporție de 85%, apoi congelate, pentru a se păstra calitățile nutritive ale produselor, iar coacerea finală are loc în magazin, în funcție de nevoile clienților.
„Tema discuției de astăzi stă chiar la temelia afacerii noastre. De aici a pornit toată inovația cu pâinea pre-coaptă și congelată, pentru că noi ne apropiem cât se poate de mult de ideal în sensul că produsele noastre permit comercianților să finalizeze procesul de coacere și, implicit, să scoată la vânzare produse proaspete doar atât cât e nevoie pentru a înlocui marfa vândută. Putem să reducem pe cât posibil felul în care se irosește mâncarea.”, a declarat Răzvan Boșomoiu, General Manager-ul al La Lorraine România.
Congelarea
O altă modalitate de a reduce risipa de pâine este conservarea excesului prin congelare. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a declarat că, în România, procesul congelării este privit greșit, iar acest lucru ar trebui schimbat, printr-o informare corectă a consumatorilor.
“Nu înțeleg de ce congelarea are o conotație negativă pentru români, eu o văd ca un avantaj. Dacă tu vrei să mănânci un produs de calitate, procesul de congelare nu strică cu nimic aceste calități. În mod paradoxal, pentru români congelarea este un lucru negativ, ca și cum am vorbi despre alimente de calitate inferioară. Eu aș spune invers, haideți să o privim ca pe un lucru pozitiv, dat fiind că acest proces de congelare conservă, de fapt, calitățile nutritive ale alimentelor.”, a spus Mihaela Bilic.
Folosirea pâinii pentru deserturi sau alte rețete
Pâinea cumpărată în exces nu trebuie să ajungă la coșul de gunoi, ea poate fi folosită într-o multitudine de rețete foarte gustoase. Această practică este folosită în restaurante din întreaga lume.
„Friganelele, acea pâine înmuiată în lapte, dată prin ou și prăjită e o metodă de a reconsidera pâinea și de a obține din ea într-un mod foarte simplu un mic dejun delicios. Și francezii o au în restaurante, deci iată că aceste lucruri de bun simț trebuie să le lăsăm să existe pentru că noi prin lipsa de educație, le desființăm cu totul.”, a declarat Mihaela Bilic
Porționarea
Unul dintre factorii care contribuie la risipa de pâine este porționarea, deoarece mulți consumatori sunt constrânși de gramajele existente să cumpere mai mult decât este nevoie. Producătorii trebuie să depună un efort constant pentru a afla care este gramajul optim de pâine în funcție de categoriile de consumatori.
„Noi încercăm să identificăm ocaziile de consum și atunci să venim cu porțiile potrivite pentru a evita risipa și pentru a oferi consumatorilor posibilitatea de a avea mereu pâine proaspătă. Asta este o preocupare continuă să aflăm cum se mănâncă pâine la noi și să ne adaptăm procesul de producție astfel încât să reducem pierderile provenite din diferența dintre cât coacem noi și cât consumă omul.” a declarat Răzvan Boșomoiu, General Manager-ul al La Lorraine România.
Transformarea resturilor în hrană pentru animale
Legea risipei alimentare prevede faptul că operatorii din sectorul agroalimentar trebuie să transforme produsele care nu mai sunt sigure pentru consumul uman în hrană pentru animale, lucru care se întâmplă deja în fabrica La Lorraine.
”În general, se pierde pâine în diferitele faze ale producției și ale consumului. Datorită nivelului tehnic la care am ajuns, pierderile noastre sunt foarte mici de sub 2%. Am găsit și o metodă de a valorifica pierderile. Practic, noi nu aruncăm nimic la gunoi. Tot ce se pierde, fie că este vorba de aluat, fie că este vorba de produs finit, merge la crescătoriile de porci.”, a declarat Dan Păucean, directorul tehnic al fabricii.
Informații despre cum putem combate risipa de pâine vor fi distribuite și în mediul online pe site-ul campaniei și pe rețelele de socializare Facebook și LinkedIn.
Dezbaterea integrală poate fi urmărită aici.
